Momente Cool

Contul tău

Monumente istorice în Centrul Vechi

Dacă majoritatea puburilor şi restaurantelor din Centrul Vechi sunt cunoscute de amatorii Centrului Vechi, cu siguranţă nu acelaşi lucru se întâmplă şi cu monumentele istorice amplasate aici. Prin definiţie, înainte de a fi un loc în care distracţia se simte ca la ea acasă, Centrul Vechi al Capitalei este locul care scrie cele mai lungi pagini ale istoriei bucureştene.

Parte foarte importantă a acestei istorii sunt, fără doar şi poate, monumentele amplasate aici. Astăzi vom spune câteva cuvinte despre fiecare dintre ele.

1. Omul, Timpul, Spaţiul

Construit din bronz, de sculptorul bucovinean Ion Mândrescu, monumentul Omul, Timpul, Spaţiul "locuieşte" intersectia strazilor Ion C. Filliti si Nicolae Tonitza încă din anul 2008. Iniţial el a fost amplasat în faţa Teatrului de Comedie de pe strada Sf. Dumitru, însă ulterior a fost înlocuit cu bustul actorului Gheorghe Dinică.

"Lucrarea este construită pe mai multe planuri. Cel care coordonează opera, atât că masă, cât mai ales că principal element vizual este personajul. Mândrescu apelează la simbol pentru a oferi cu iscusinţa o încărcătură filosofică accentuată.

Bărbatul pare îmbătrânit, chipul fiind cel care îl încarcă de valenţe multiple. Părul şi barba ne duc cu gândul la un înţelept nebun, dar şi la trecerea timpului transpusă pe chipul omului. Poziţia contorsionată este influenţată de jugul pe care îl poartă în jurul brâului, roată timpului, care îl fixează pe om în natura ce îl înconjoară. De asemenea, roata poate reprezenta ciclicitatea universului, alternanţa în care omul se naşte şi moare. Personajul este prezentat drept ax al roţii, fiind direct influenţat de mişcarea continuă şi constantă pe care o poate imprimă forţă de rotaţie. Impresia generală este aceea de subminare a forţei pe care omul o are, fiind adus la o reprezentare monumentală a unui titan în lanţuri, prins sub presiunea propriului mediu existenţial", conform Artmark. Valoarea estimativă a lucrării se ridică undeva între € 30.000 - 50.000.

2. Lupoaica

Lupoaica există din 1906 când municipalitatea Romei dăruieşte Bucureştiului o copie a celebrului monument român „Lupa Capitolină”, statuie care o înfăţişează pe legendara lupoaică care îi alăptează pe Romulus şi Remus, întemeietorii Romei. Iniţial amplasată în Piaţă Sfântul Gheorghe, statuia este mutată 23 de ani mai târziu pe Dealul Mitropoliei. În anul 1965, statuia este mutată în Piaţă Dorobanţi, pentru că din 1997 să poată fi văzută în Piaţă Romană, unde rămâne 12 ani. Din anul 2010, Lupoaica este amplasată în Piata Roma, pe Bd. I.C.Brătianu, la intrarea în Centrul Vechi.

Legenda spune că Numoitor şi Amulius primesc tronul regatului Alba Longa la moartea tatălui lor. Primul primeşte puterile suverane, în timp ce celui de-al doilea îi revine trezoreria regală şi aurul adus de Eneas din Troia. După ce l-a detronat pe fratele sau Numoitor, Amulius se vede nevoit să scape şi de gemenii de sex masculin pe care i-a adus pe lume fiica lui, singurii care ar fi putut să-i pună în pericol poziţia de conducător. Din fericire, ordinul de a-i ucide pe Romulus şi Remus nu a fost ascultat de servitorul căruia i-au fost încredinţaţi, el alegând să-i pună pe cei mici într-un leagăn pe care l-a eliberat pe malurile fluviului Tibru.

Cei doi bebeluşi sunt salvaţi de Tiberinus, zeul râurilor, care îi duce pe Dealul Palatin unde ajung să fie hrăniţi de o lupoaică.

3. Bustul de bronz al lui Eugeniu Carada

Bustul lui Eugeniu Carada, primul director al Băncii Naţionale a României, a fost construit la 14 ani de la decesul acestuia, liberalii fiind cei care au decis ridicarea acestui monumet la intersecţia străzilor Lipscani şi Eugeniu Carada, în colţul Palatului Vechi al Băncii Naţionale. În 1984, din raţiuni politice, bustul a fost demolat, iar în 2009 Administraţia Monumentelor şi Patrimoniului Turistic a organizat o licitaţie deschisă cu tema "Concept şi realizare macheta din material intermediar scară 1/1 a monumentului Eugeniu Carada".

Neexistând un răspuns din partea oficialităţilor, Banca Naţională a României a decis refacerea monumentului pe cont propriu. De proiect s-a ocupat sculptorul Ioan Bolborea, iar valoarea contractului s-a ridicat undeva la 2,8 milioane de lei fără tva - execuţie, montaj, lucrări auxiliare şi de împrejurimi. Lucrările au început în luna mai 2012, iar inaugurarea a avut loc pe 9 septembrie 2013. În aceeaşi zi, pe lângă dezvelirea bustului, a avut loc şi lansarea volumului "Eugeniu Carada. Corespondenţă şi mărturii inedite".

4. Statuia Împăratului Traian în faţa Muzeului Naţional de Istorie a României.

Opera sculptorului Vasile Gorduz, statuia împăratului Traian a fost realizată din iniţiativa Primăriei Capitalei şi amplasată pe treptele Muzeului Naţional de Istorie a României. Monumentul îl reprezintă pe împăratul Traian nud, ţinând în braţe o vietate fantastică, o combinaţie între Lupa Capitolină, simbolizând latinitatea poporului român, din al cărei cap sucit spre stânga iese parcă fluturând un trup de şarpe, încercând să sugereze stindardul de lupta al dacilor, un dragon format prin îngemănarea a două animale: capul de lup şi trupul de şarpe, reprezentând mitul genezei daco-române a poporului român. Cu o înălţime de 2, 15 m şi o greutate de aproximativ 500 de kilograme, statuia a fost dezvelită pe 29 aprilie 2012.

5. Bustul lui Vlad Ţepeş la Curtea Veche

Bustul domnitorului Vlad Ţepeş a fost amplasat în curtea Palatului Voievodat pe 20 septembrie 2003. Vlad Ţepeş (decembrie 1431 - decembrie 1476) a domnit Ţara Românească în anii 1448, 1455-1462 şi 1476. Domnitorul a fost căsătorit de trei ori: prima soţie a fost Cnaejna Bathory a Transilvaniei, o nobilă a Transilvaniei, cea de-a doua Jusztina Szilagyi a Moldovei, iar cea de-a treia Ilona Nelipic a Valahiei, verişoara a lui Matei Corvin.

6. Bustul actorului Gheorghe Dinică în faţă Teatrului de Comedie Bucureşti

În septembrie 2013, bustul marelui actor Gheorghe Dinică a fost amplasat în faţa Teatrului de Comedie din Bucureşti. În semn de apreciere pentru actorul care a murit în 2009, Administraţia Monumentelor şi Patrimoniului Turistic a alocat suma de 439.516 lei (fără TVA) artistului Dragoş Cătălin Munteanu, pentru a realiza bustul din bronz al actorului Gheorghe Dinică şi soclul din piatră pe care acest bust a fost amplasat.

Sculptorul Dragoş Cătălin Munteanu declara, pentru Mediafax, înainte de a începe lucrarea: "O să fie un Dinică cu zâmbetul specific. O să fie un cap gigantic al lui Gheorghe Dinică". "Toată lucrarea va avea o înălţime de patru metri, din care bustul va avea o înălţime de 1 metru şi 30 de centimetri", completa artistul.

by  orasul vechi

cum câştigi coroane și ce faci cu ele


COMENTARII:




Sorin Gabor

Sorin Gabor a scris

0

merita vizitate

Ursan Mihaela

Ursan Mihaela a scris

0

e bine sa ne aducem aminte de istorie

Trica Viorica

Trica Viorica a scris

0

frumos

Iulia Maria

Iulia Maria a scris

0

superbe

Agache Lucica

Agache Lucica a scris

0

like

Gheorghe Agache

Gheorghe Agache a scris

0

like

soos irina anamaria

soos irina anamaria a scris

0

foarte bine ptr. istoria tarii!

Ești .cool, dar ai peste 18 ani?

Zi-ne când te-ai născut:

Despre Alcool

Acest site folosește "cookies". Navigând în continuare, vă exprimați acordul asupra folosirii "cookie"-urilor.

Acest website folosește "cookie"-uri care sunt stocate pe calculatorul tău. "Cookie"-urile sunt fișiere de tip text, care sunt copiate temporar de către website pe hard disk-ul tău. "Cookie"-urile nu provoacă nicio daună computerului tău și nici nu conțin viruși. "Cookie"-urile de pe website-ul nostru nu colectează date personale despre tine. Poți dezactiva oricând utilizarea acestora prin intermediul setărilor din browser-ul tău. Ca regulă, "cookie"-urile sunt utilizate pe website-ul nostru pe durată sesiunii tale pentru evaluarea anonimă, statistică și pentru imbunătățirea relației cu userul. Ocazional, "cookie"-urile pot servi unui scop suplimentar în anumite secțiuni ale site-ului. Vei fi informat despre acest lucru dacă accesezi una dintre aceste secțiuni. Prin furnizarea datei tale de naștere, ești de acord să folosim "cookie"-uri.

mai mult mai puțin